Tinerii de azi între depresie si fericire

După cum probabil v-ați dat seama și din titlul acestui articol, astăzi aș dori să discutăm puțin despre problemele cu adevărat importante ale adolescenților și ale tinerilor în general. Deși la o prima vedere aceste probleme par a fi superficiale și de suprafață, adevarul este cu totul altul și vă spun acest lucru deoarece și eu sunt încă o adolescentă, cu toate că unii ar spune ca dacă ai împlinit 18 ani deja esti adult. Motivul pentru care am hotărât să scriu acest articol este legat de numarul deloc mic al cazurilor de suicid în rândul tinerilor.

În urma câtorva cercetări legate de acest subiect, am descoperit faptul că sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul copiilor de 15-19 ani, iar la nivel global depresia este principala cauză a bolilor și dizabilităților de care suferă adolescenții. Informații deloc îmbucurătoare, așa-i? Și totuși, de ce ne sunt tratate problemele cu superficialitate și de ce noi, tinerii, ne temem să împărtășim cu alții lucrurile care, ușor, ușor ne distrug viața?

Ei bine, tehnologia extrem de avansată la care suntem expuși mai bine de jumătate din zi, prin intermediul dispozitivelor electronice, ne schimba modul în care comunicăm, relaționăm, învățăm. Chiar și somnul ne este afectat de acest lucru. Și oare această dependență în masă este doar din vina noastră, a utlizatorilor?! Nu știu de voi, dar eu cu cât încerc să mă îndepărtez mai mult de telefon/laptop, cu atât sunt atrasă mai tare. Tot ceea ce fac este limitat de prezența sau absența dispozitivelor electronice. Școala nu mai este școală, este doar un laptop în fața căruia stai zi de zi, deși este total irelevant cât de atent ești la ceea ce se întâmplă, relațiile cu prietenii se rezumă în principal numai la conversațiile de pe rețelele de socializare, în cazul meu, de studentă în primul an de facultate, nici nu știu cum arată colegii în realitate, iar de profesori nici nu mai zic.

Adolescența este o perioadă în care se formează viitorii adulți, este o perioadă în care schimbările sunt multe și pe toate planurile: fizice, emoționale și sociale, iar ceea ce ne face vulnerabili în această perioadă de tranziție este necunoscutul. Așadar, în momentul în care nu știm ce ne așteaptă în următoarea secundă, singura soluție a noastră este să ne autoizolăm și pentru a nu ne lăsa pradă necunoscutului, ajungem să fim înghițiți de întuneric.

Pâna la a vedea care sunt posibilele soluții la aceste probleme, să vedem ce alte cauze stau la baza depresiei și anxietății. Așadar să vorbim puțin despre încrederea în sine, sau mai bine zis, despre lipsa ei. Cred că fetele sunt mult mai predispuse la a avea această problemă. Desigur, nu sunt excluși nici băieții, însă, observând cât timp petrece o fată analizând opiniile celor din jur referitoare la orice face, vă asigur că încrederea noastră este la un nivel foarte scăzut. Totuși, chiar și cea mai sigură persoană are momente când se luptă cu acceptarea și are dubii cu privire la capacitățile sale. Văzând cât de greu o duc adolescenții la acest capitol, tind să cred ca principala cauză este lipsa de maturitate caracteristică vârstei. Deci, sprijinul necondiționat din partea familiei și a celor dragi, ar trebui să îl ajute să treacă peste această perioadă, puțin mai critică, din viață.

O altă cauză este lipsa motivației. Personal, aceasta îmi dă cele mai mari bătăi de cap. Încă de când a început pandemia, mi-am pierdut și ultima fărâmă de motivație. Am zile în care nu am starea necesară nici să mănânc, deci ce să mai spun de alte activități. Cu toate astea, astăzi sunt fericită că mi-am făcut curaj să scriu acest articol și poate să mă automotivez să merg mai departe și să dau tot ce pot pentru a realiza ceea ce mă face să mă simt împlinită. Și cu această ocazie vă încurajez și pe voi să nu lăsați să treacă ziua fără a mai pune o cărămidă la zidul pe care sper sa nu gresesc numindu-l fericire.

În continuare vom vorbi despre o problemă general valabilă, care nu afectează doar adolescenții, ci pe toată lumea și anume stresul. Presiunea de a performa la școală, la serviciu, presiunea de a nu-ți dezamăgii părinții sau anturajul, toate acestea alimentează, fără nici o îndoială stresul. Stau și mă gândesc cu ce probleme se confruntă cei apropiați mie.... Hai să vă enumăr câteva care îmi vin în minte acum : „oare o să intru la ce liceu vreau?”, „oare o să iau o nota bună la bac?” , „oare o să reușesc să mai lucrez încă puțin?”, „oare am luat decizia corectă când m-am înscris la această facultate?”, oare, oare, oare.....

Totuși, mai este un subiect care nu trebuie omis, deși pentru unii poate părea un subiect taboo, și aici mă refer la relațiile amoroase, mai exact la sex. Este total irelevant ca adult fiind, să îți fie rușine să vorbești deschis despre acest subiect. Educația sexuală este o necesitate. Dacă nu avem un guvern suficient de bun care să implementeze acest lucru în școli, este obligația părinților să discute cu copii lor aspecte de maximă importanță, cum ar fi modul în care funcționează acest "sistem reproducător", importanța protecției în timpul actului sexual și altele. Social Media joacă un rol extrem de important în acest capitol și aici mă refer la distribuirea de fotografii explicite. Copil fiind, la momentul respectiv nu ești conștient de consecințele de lungă durată pe care le poate avea acest lucru. Însă cu îndrumarea atentă a părinților și cu strictul necesar de cunoștințe, cred că aceste acțiuni inconștiente pot fi evitate. Deși adolescentul poate părea sigur pe el, acesta nu este întotdeauna capabil să gestioneze unele situații, astfel încât are nevoie de ajutor. Dar încercați pe cât posibil să nu judecați, criticați sau etichetați, deoarece nu veți face decât mai mult rău și vă veți îndrepta propriul copil spre depresie, anxietate, suicid.

Acestea fiind spuse, adolescența este perioada propice dezvoltării comportamentului suicidar. Aflat între dorința de a fi autonom și dependența de părinți, tânărul este dezorganizat, anxios, predispus intrării în depresie. Alături de acestea, sentimentul de singurătate, nerăbdarea, emoțiile, dezechilibrul constant din viața sa, alimentează comportamentul violent al tânărului și îi crează impresia că singura soluție este sinuciderea.

Pentru a evita ca acest lucru să se întample, este extrem de important ca tânărului să i se ofere ocazia de a cere ajutor, de a se afirma, de a-ți găsi un scop. Încetați să tratați cu superficialitate astfel de comportamente, acordați fiecaruia șansa la o viață normală, fiți alături de cei dragi chiar și atunci când spun că nu au nimic, deoarece, de cele mai multe ori în spatele unui “sunt bine”, au loc războaie.